Riscurile strănutului

Când polenul zboară de colo-colo prin aer, iar temperatura creşte, auzim din ce în ce mai multe persoane în jurul nostru strănutând. Acest gest, care pare să nu aibă consecinţe, s-a dovedit a fi destul de agresiv pentru organism şi poate chiar să prezinte riscuri, după cum relatează site-ul Maxiscience.com.
După ce a strănutat în pat, o australiancă a paralizat de la mijloc în sus și a rămas așa timp de câteva luni. Diagnosticul: fractura primelor două vertebre cervicale, produsă de o hiperflexare sau hiperextensie a capului.
Strănutul este un fenomen reflex care produce o expirare bruscă şi involuntară pe nas şi gură, pusă în joc de muşchii expiratori precum diafragma şi muşchii intercostali. Medicii cunosc destul de bine clasicele poveşti legate de complicaţiile strănutului. Variaţiile de presiune produse de faptul că ne ţinem de nas atunci când strănutăm pot provoca leziuni. Anevrismele, acele dilatări localizate ale peretelui unei artere, se pot mări şi chiar rupe. Aşadar, este important să nu ne ţinem de nas întrucât presiunea de la nivelul zonei fragile duce la creşterea dimensiunii anevrismului, conform unei legi bine cunoscute, legea lui Laplace. În timpul strănutului, au fost raportate cazuri de disecţie a aortei, cea mai mare arteră din organism.
În plus, astuparea nasului în timpul strănutului poate provoca leziuni ale urechii interne şi timpanului. Un alt risc important al strănutului este pneumotoraxul, adică acumularea de aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic, care poate duce la probleme respiratorii sau asfixiere. Dacă apare o durere pulmonară atipică după un efort fizic, un râs puternic sau un strănut, trebuie să consultăm de urgenţă medicul pentru un examen medical şi o radiografie pulmonară.